Intru destul de des pe Gamedesire. Am jucat destul de mult pe aici dar m-am cam plictisit sa pierd timpul in modul asta. Pentru ca la un momentat jocul pe calculator devine un drog si da dependenta. M-am “dezintoxicat” prin propria vointa si recunosc ca mi-a fost foarte greu. Imi place totusi sa mai intru pe blogurile de aici. Ma simt ca intre prieteni chiar daca nu mai stau la taclale ca altadata. Am insa senzatia ca aici plutim printre norisori roz inconjurati de ingerasi cu aripioare roz. Totul e frumos, multa dragoste si alte sentimente frumoase. Dar cand ies in strada parca primesc o bata in cap. Totul se schimba si frumosul nu mai e asa de frumos. Mai ales aici, in Bucuresti. Am mai scris odata un comentariu despre hotii de buzunare si am incercat sa termin intr-o nota optimista. Voi aborda din nou subiectul si daca va plictisesc sau considerati ca subiecte de genul asta nu au ce cauta aici, injurati-ma cat mai decent si atrageti-mi atentia sa termin cu prostiile. 
Vreau sa vorbesc de unitatea si spiritul civic al romanului. Si aici ma refer intr-adevar la romani si nu la alte nationalitati conlocuitoare, oricare ar fi ele. De ce vreau sa reiau subiectul ? Pentru ca am asistat saptamana trecuta la o scena care cel putin in Bucuresti se intampla foarte des, aici existand o adevarata industrie a furatului. Eram in partea din fata a unui autobuz cand o tanara care se afla in spate a inceput sa tipe la un individ, nu-i mai spun culoarea, sa-i inapoieze portofelul. Fata tragea de el dar nici o alta persoana n-a intervenit. Un alt individ, aflat chiar langa cabina soferului i-a cerut acestuia sa deschida usa, autobuzul fiind in acel moment oprit intre statii, in coloana. Suspect de repede soferul a deschis usile (deobicei n-o fac nici sa-i pici cu ceara). Au coborat atunci vreo patru indivizi, care de vedea de la o posta ca sunt impreuna, cu fata tragand de aceeasi persoana de care se agatase si in autobuz. Atunci tipul a scos portofelul si i l-a aruncat pe jos spunandu-i “Ia-l fa, du-te dreacului !”, intr-un gest de suprema marinimie. Al doilea caz ma implica pe mine. Am spus ca mi s-a furat telefoanul mobil. In plina strada dupa ce tocmai vorbisem la telefon. Sunt sigur ca am fost urmarit mult timp dupa ce vorbisem, cam 300 de metri. La un moment dat un muncitor care lucra la o casa, sus pe schela, impreuna cu alti cativa imi atrage atentia : “Domnule, ia vedeti daca nu vi s-a furat ceva din geanta”. Atunci am constatat ca fermoarul era deschis si telefonul imi disparuse. Am intors capul si am vazut un pusti de vreo 14 ani care se indrepta in directia opusa si care tocmai se uita si el catre mine. Cand m-am intors catre el a luat-o la goana. Nu mai sunt la varsta la care sa pot concura la alergat cu un tanar. Asa ca l-am lasat in plata Domnului si m-am luat de muncitori, reprosandu-le ca puteau sa-mi atraga atentia din timp. Mi-au intors spatele razand pe infundate. De atunci merg intotdeauna cu fermoarul inchis in partea din fata a gentii. Si ma intreb, chiar nimeni n-a observat ca cineva imi deschide geanta ? Sotiei ia fost smuls lantisorul de aur cu medalion de la gat in plina strada, in plina zi. Nimeni nu i-a pus o piedica pustiului, desi erau destui in calea lui iar sotia a strigat dupa ajutor (eu nu eram de fata). N-as fi fost asa de suparat daca n-ar fi fost cadoul pe care i-l daruisem sotiei in ziua casatoriei noastre. Si un ultim caz. Eram in autobuz pe scaunul de langa usa din spate, cu spatele la sensul de mers. Autobuzul era de tipul acela mai vechi cu bara verticala la mijlocul scarii. Au urcat mai multi tineri si au inconjurat-o pe o doamna care se tinea de acea bara. Un pusti rezemat cu spatele de usa a strecurat mana printre picioarele altei tinere in blugi aflata in fata lui si fara nici o jena a inceput sa “opereze” geanta doamnei de care am vorbit. Aveam o umbrela plianta si l-am lovit cu putere peste mana. “Ce dai nene asa de tare ?” Deci nu de ce dau, ci de ce dau asa de tare. Interesant punct de vedere. Surpriza a urmat ulterior. Tanara bruneta printre picioarele careia isi strecurase pustiul mana a inceput sa urle la mine : ‘’Ceee aaai baaa hhhaaandicapatuuuleee, n-are voie omul sa-mi puna mana la p..da ?” Si-i ia mana pustiului punadu-si-o intre picioare. Recunosc ca am ramas fara grai. Iar lumea se uita ciudat la mine, chiar si doamna care era sa fie jefuita isi strangea geanta la piept fara sa spuna nimic. Nimeni n-a scos nici un cuvant. Si pentru ca tocmai ajunsesem in statie, tuciuriii au coborat, ca deobice in grup de 4-5, tiganca facand nu acel semn pe care-l fac americanii, cu degetul mijlociu indreptat la verticala ci gestul acela neaos, romanesc, cu degetul mijlociu la 90 de grade fata de suprafata palmei si indreptat catre gura. Asa ca fiti atenti, daca va simtiti inghesuiti in autobuz si din fata si din spate, feriti-va buzunarele ! Mda, cam asta e spiritul civic romanesc. Romanii s-au obisnuit sa se uite intotdeauna in alta parte cand se intampla asemenea lucruri. Si apoi se mira ca se intampla tot felul de nenorociri.
Voi mai aborda un subiect, tot legat de unitatea romanilor. In ziua de 29 septembrie, a aparut in ziarul Libertatea un articol scris de o oarecare Oana Timar, despre starea de sanatate a romanilor. Articolul se intitula “Ardelenii au probleme cu capul”. Se spunea acolo ca statistic vorbind, ardelenii au cele mai multe probleme cu bolile psihice, oltenii cu articulatiile, din cauza sedentarismului, moldovenii cu bolile de stomac, bineinteles din cauza mancarurilor lor iar bucurestenii cu vederea si auzul. Cei mai sanatosi ar fi bucurestenii. Hai sa fim seriosi ! Ma uit doar in biroul meu si constat ca din cinci, toti cinci avem probleme de sanatate. Un coleg a facut infarct, o colega are probleme psihice, alta tahicardie si ultima probleme cu stomacul si bila. Iar eu stau acum in fata calculatorului, in concediu medical, pentru ca am fost operat de hernie de disc. De ce m-a deranjat asa de tare articolul asta ? In primul rand din cauza titlului. Deci nu s-a spus “Moldovenii au probleme cu stomacul” sau “Oltenii au probleme cu articulatiile” ci “Ardelenii au probleme cu capul”. Titlul ales tendentios si-a atins scopul. In timp ce un articol din Libertatea e citit in mod obisnuit de circa 1000 de persoane de data asta el a fost citit de aproape 28000. Si in timp ce in general comentariile sunt facute de 10-20 de persoane de data asta au postat circa 350. Si de aici a plecat o balacareala nationala, fiecare injurand pe fiecare : ardelenii pe bucuresteni, olteni si moldoveni si toti acestia pe ardeleni. Si fiecare tine coada sus aratand ca ceilalti sunt jegosi, tampiti, imputiti etc. Daca chiar va intereseaza gasiti articolul pe Google si veti constata ca nu am mintit cu nimic. Asa ca nu poti sa nu te gandesti ca frumoasa tara e Romania ! Pacat ca e locuita (de romani, as continua eu). Si pentru a nu crea nicio confuzie precizez ca si eu sunt roman. Dar uneori imi pare rau de asta ! PS Mai repet o data : daca credeti ca astfel de comentarii nu-si au locul aici spuneti-mi si nu voi mai scrie.
