cuiab

 
Afiliado: 23/05/2010
Cea mai gravă ofensă adusă prostului nu e să-i spui că e prost ci să se convingă şi alţii,dar mai ales el!...că ai dreptate.
Puntos12más
Próximo nivel: 
Puntos necesarios: 188
Último juego
Buraco Classic

Buraco Classic

Buraco Classic
6 años 103 días hace

Ion Pillat;Mateiu Caragiale

Ion Pillat - Inchinarea Magilor

Falfaie steaua sus aripi de foc, 
Sta peste ieslea cu sfantul noroc, 
Intra in iesle craii gramada, 
Robii lor poarta pe brate o lada.
Cum craii-n aur erau imbracati, 
Boul si-asinul se uita mirati.
Si Maicii Domnului, vezi, ii fu frica:
Fete-asa mari ea de cand era mica
Nu mai vazuse si s-a rusinat.
Isus camilei cu gat leganat

Cald i-a zambit. Trei crai lui Isus
Smirna, tamaie si mirt i-au adus.
Alb era unul; ca o momaie
Altul, sfrijit, cu obraz de-alamaie;
Cel de pe urma, buzat si arap, 
Behaia cand vorbea, dand din cap ca un tap.
Micul Isus tot radea facand haz —
Iute ii trase Maria marama pe-obraz, 
Pruncul sa nu i-l deoache cel crai Baltazar, 
Pe cand cu ochi lacomi Iosif cantarea orice dar. 

 

Mateiu Caragiale


Trântorul

În trândavă-aromeală stă tolănit greceşte
Urmaşul lor. Urât e, bondoc, saşiu, peltic.
El antereu alb poartă, metanii şi işlic.
În puf, în blăni şi-n şaluri se-ngraşă şi dospeşte.

Şi gura-i strâmbă numai măscări bolboroseşte.
E putred, deşi tânăr: sărmanu-a fost de mic
Crescut pe mâini străine. El joacă din buric,
Înjură, se răzgâie şi râde-apoi prosteşte.

Îl leagănă maneaua, e veşnic beat de vutcă,
Să-ncalece i-e frică, pe braţe-l duc la butcă;
Dar, el, ce os de domn e şi viţă de-mpărat,

Ades, făr' să-şi dea seama, îşi mângâie hangerul,
Şi când în faţa morţii odată s-a aflat,
În trântorul becisnic s-a deşteptat boierul.

 

Înţeleptul

El de măriri deşerte, de faimă, nu visează,
Domnia n-o râvneşte, de curte stă străin.
Ca dânsul nimeni altul bun nu e, nici blajin,
Pe toţi îi miluieşte, cunună, creştinează.

Dar armele iubeşte şi caii, des vânează,
Şi-mbelşugata-i viaţă îşi toarce firul lin,
Mărinimos şi darnic, cu cugetul senin,
El tot mereu petrece şi bea şi ospătează.

Aşa un veac trăit-a, voios şi înţelept,
Şi când l-au dus în raclă cu mâinile pe piept,
L-a plâns ca pe-un părinte mulţimea-ndurerată;

Şi dacă cronicarii uitării-l hărăzesc,
În cântece-amintirea-i e de popor păstrată,
Şi tainic pe mormântu-i bătrânii ulmi şoptesc.

 

 

 Tuturor Blogarilor

Sarbatori Fericite!


Claudia Millian-Minulescu;Ion Paun-Pincio;I.L.Caragiale;Veronica Micle


Voluptate
 - Claudia Millian-Minulescu

 Nevrozaţilor

 Plecaţi spre ţări de voluptate,
 Învingătoare de nevroze 
Şi de iubiri fatale;
 Plecaţi spre zările pătate 
De violete echimoze
 Şi de motive pale...

 Plecaţi departe-n fund de zări:
 Acolo unde forma moare 
Şi nu-s conture crude; 
Plecaţi spre voluptoase ţări,
 În care nu-i apus de soare 
Şi plânsul nu se-aude... 

Acolo unde-n colori şterse, 
În armonia de penumbre,
 Palpită viaţa întregei firi,
 Şi unde-amantele perverse
 Visează în alcovuri sumbre,
 Înamorate de satiri... 

Acolo-s templele deschise
 Şi candelabrele aprinse 
Cu untdelemn de trandafiri; 
Acolo se îmbată-n vise 
Fecioarele cu buze-ntinse,
 Cerşind nervoasele iubiri! 

Acolo-s flori şi poezie, 
Şi râs şi cântece barbare, 
Şi nu-i femeie să nu crează, 
Cu idolatra-i fantazie: 
O clipă în beţia care
 Omoară, dar reînviază! 

În parcul albelor cununi, 
În ţara aceea depărtată,
 Plecaţi, trişti visători, plecaţi! 
Dând foc în urmă la minciuni, 
Uitaţi credinţa de-altădată! 
Şi-apoi, voi, palizi nevrozati, 
Plecaţi!

Ion Paun-Pincio

În urma despărţirei

Mâhnit stă vestejitul crâng 
Şi chinuit de vânt suspină; 
Sub streşini presure se satrâng
 Şi ciripesc încet – se-nchină... 

Doi corbi din aripe grăbesc 
Şi vin să mâie-n sat pe noapte,
 Iar cântecele lor trezesc 
Singurătăţile-ngheţate. 

Un brad se scutură, şi curg
 Iernatecele-i flori, puzderii – 
Coboară gându-mi în amurg,
 S-afundă-n lumile durerii...
Aşa era când ea s-a dus!
 Acelaşi vânt şi frig afară – 
Şi soarele-i tot la apus,
 Numai durerea-i mai amară... 
Şi, dus pe urma unui gând, 

Un glas iubit parcă mă cheamă – 
Şi parcă văd cum fluturând 
Se pierde-n zare o năframă... 

Şi nu ştiu cum – parcă mă sting,
 Înmărmuresc în loc, departe... 
Iar în târziu simţesc că plâng: 
Au unde eşti? În care parte?

 

Cântec studenţesc I. L. Caragiale

 Barometrul se tot lasă –

 Vezi numa cum vremuieşte ..
. Ş-apoi ? parcă mie-mi pasă ?
 Încă un pocal ! – Noroc ! 
Să se lase cât pofteşte, 
Că eu nu mă las de loc.

 Şi de-i vorba de lăsate,
 Apoi lasă-te pe mine !
 Să se lase el cât poate,
 Eu tot ştiu că l-am rămas : 
Că, să nu dau de ruşine
 Până-n pimniţă mă las ! 

La el consecvenţă nu e,
 Că-z, cum vremea i s-arată,
 Când se lasă, când se suie;
 Pe când eu, mă rog frumos, 
Dacă m-am lăsat odată, 
Singur nu mă scol de jos! 

Veronica Micle

 Sterge-ti lacrima ...

  Sterge-ti lacrima din gene, lasa-ti ochii tai senini 

Si nici urma sa nu fie c-ai fi plans sau ca suspini. 
Zambetul de ironie pe-a ta fata sa se vada,
 Pret sa nu pui pe nimica ea si lumea sa te creada.

 Nu cata prin duiosie, nimicindu-te pe tine,
 Sa`mblanzesti oameni si soarta si s-ajungi la vre un bine ;
 Geniul ce domneste-n lume este geniul cel rau
 Si decat sa fii victima mai bine sa fii calau!



Ionel(Pasatorel)Teodoreanu

Epigramă pentru Marx, Engels, Lenin - Stalin - Ana Pauker

Două bărbio ţăcălie,
O mustaţă fumurie
Şi o "gaurăpustie -
Vai de biata Românie!

 

 


Elena Farago;George Toparceanu

E.Farago-Scrisoare lui Mos Craciun

Draga Mos Craciune

Eu nu pot sa-ti scriu,

Ca sunt inca mica

Si carte nu stiu.

 

Dar iti scrie-acuma

Sora mea,Florica,

Noi,in anul asta

Nu-ti cerem nimica,

 

Si de poate-n traista

n-ai daruri destule,

Din ce-avemnoi,uite,

Ia-ti-le si du-le

De le da prin case

De parinti sarmani,

Sau pe-acolo unde

Sunt copii orfani.

 

Si de poti,pe urma,

Tare te rugam:

Sa ne spui si noua

Unde sa-i catam,

Ca sa le mai ducem,

Pana vii tu iar,

In tot anul asta,

Cate un mic dar.

 

George Toparceanu - Noapte de iarnă

Cad din cer margaritare
Pe orasul adormit...

Plopii, umbre solitare
În vazduhul neclintit, 
Visatori ca amorezii
Stau de veghe la fereastra, 
Si pe marmura zapezii
Culca umbra lor albastra.

Iarna!... Iarna trista-mbraca
Stresinile somnoroase, 
Pune val de promoroaca
Peste pomi si peste case.
Scoate-o lume ca din basme
În lumini de felinare -
Umple noaptea de fantasme
Neclintite si bizare.
Din ogeagul de carbune
Face alba colonada
Si pe trunchiuri negre pune
Capiteluri de zapada, 
Iar prin crengile cochete
Flori de marmura anina, -
O ghirlanda de buchete
Care tremura-n lumina.
Reci podoabe-n ramuri goale
Ploua fara sa le scuturi, 
Ici, risipa de petale, 
Colo, roi usor de fluturi...

*

Si din valul de zapada, 
Ca o muta aratare
Leganându-se pe strada, 
Un drumet ciudat rasare...
Vine cu popasuri multe, 
Face-n calea lui matanii.
Câte-odata sta s-asculte
Clopoteii de la sanii.
Alteori uimit tresare, 
Da din mâini soptind grabit -
Parca spune-o taina mare
Unui sot închipuit...
Ca o umbra din poveste
Se strecoara-ncet, si iar
Sta deodata fara veste
Rezemat de-un felinar.

Fata lui se lamureste, -
Pare-nduiosat acum...
Visator si lung priveste
Casele de peste drum:
Poarta mica... pomi în floare...
O fereastra luminata...
Stresini albe de ninsoare...
Toate-i par ca altadata!

Si pareri de rau trecute
Cad pe inima-i trudita, 
Ca un stol de pasari mute
Pe-o gradina parasita:
"Bulgaras de gheata rece, 
Iarna vine, vara trece
Si n-am cu cine-mi petrece...
Bulgaras topit în foc, 
Daca n-am avut noroc!
Daca n-am avut noroc..."

Glasul, înecat, se curma.
Omul, sovaind în strada, 
Pleaca iar, lasând în urma
Pete negre pe zapada.
 

 


Maxime...maxime


Fiind intrebat "Cum ar fi barbatii fara femei ?", Mark Twain a raspuns: "In primul rand fericiti! Apoi putini, putini, din ce in ce mai putini!" (Mark Twain)

Nu alerga dupa femeie si masina! Vine alta! 

Cand femeia spune "Nu", insemana "Poate", cand spune "Poate", inseamna "Da". Si daca spune "Da" ? Inseamna ca nu-i femeie! 

Numai barbatii insurati au amante. 

E curios cum umarul unei femei poate parea uneori de stanca pentru un barbat. 

Femeia e ca bicicleta: daca nu ai camera, mergi pe langa! 

- Femeile cred ca daca o pisica fuge de acasa este din cauza lipsei de afectiune oferite.
- Femeile cred ca daca un caine fuge de acasa este din cauza lipsei de afectiune oferite.
- Femeile cred ca daca o femeie fuge de acasa este din cauza lipsei de afectiune oferite.
- Femeile cred ca daca un barbat fuge de acasa este din cauza ca barbatii sunt porci. 

Femeia este un animal care traieste pe langa casa omului si se hraneste cu zilele lui. 

Daca femeia ar fi buna, si Dumnezeu ar avea una. 

Sa nu contrazici niciodata o femeie! Sa astepti putin, ca o face ea singura! 

Intrebat fiind ce e femeia, Emil Brumaru a raspuns: "Nu stiu, dar sunt multe!" (Emil Brumaru)

Femeile sunt pasionate de matematica. Isi impart varsta la 2, dubleaza pretul hainelor si adauga intotdeauna 5 ani la varsta prietenei cele mai bune. (Marcel Achard)

Barbatii au descoperit focul, dar femeile au descoperit cum sa se joace cu el. (Sarah Jessica Parker)

Toate femeile sunt bune ... bune de nimic sau bune la ceva. (Miguel de Cervantes)

Nu poti sa cunosti o femeie pana nu o intalnesti la tribunal. (Norman Mailer)

Hotii iti cer banii sau viata; femeile le vor pe amandoua. (Samuel Butler)

Barbatul vaneaza femeia pana cand ea il prinde. (Proverb american)

Barbatii cred ca este extraordinar ca femeia sa reuseasca in cariera lor, dar numai pana cand salariul ei nu il depaseste pe al lor. (o femeie)

De regula e bine sa ai un barbat pe langa casa omului, cu exceptia cazurilor cand este bolnav, somer sau pensionar. (o femeie)

Barbatii conduc lumea. Femeile ii conduc pe barbati. (o femeie)

Multi barbati isi datoreaza succesul primei lor sotii. Iar a doua sotie succesului. 
Nascut-1974, Casatorit-1999! (Grupul Divertis)

O fata cand se casatoreste crede intotdeauna ca a castigat un iubit, dar de cele mai multe ori isi da seama ca l-a pierdut. (Jerome K. Jerome)

Iubirea este o forma de boala temporara care se vindeca numai prin casatorie. 

Toate jocurile de noroc sunt interzise, numai casatoriile nu. 

Casatoria este cel mai "bun" mod de a distruge o prietenie ideala pana atunci. 

O casatorie buna este aceea dintre o nevasta oarba si un sot surd. (Michel de Montaigne)

Iubirea este idealul. Casatoria este realitatea. 

Cauza principala a divortului este casatoria. 

Fidelitatea in casnicie e ca o mancarime pe care nu ai voie sa o scarpini. 

Dorinta unei femei e sa se marite cat mai curand cu putinta, iar a unui barbat sa stea neinsurat cat mai mult posibil. (George Bernand Shaw)

Tine ochii bine deschisi inainte de casatorie si pe jumatate inchisi dupa. (Benjamin Franklin)

Casatoria este triumful imaginatiei asupra inteligentei. A doua casatorie este triumful sperantei asupra experientei. (Oscar Wilde)